107 ani astăzi, de la nașterea fondatorului revistei Urzica - Aurel Leibovici.
107 ani de la nașterea lui Aurel Leibovici. Nu, nu aveți de unde să-l știți căci a devenit cunoscut cu numele de Aurel Baranga. Dramaturg și poet de origine evreiască.
Când cobori dinspre Ateneul Român pe bulevardul Știrbei Vodă, pe blocul din dreapta este o plăcuță care amintește că acolo a fost redacția Urzica, editată de Consiliul Educației și Culturii Socialiste. Timp de 30 de ani, până la moarte, Aurel Baranga a fost fondator și redactor șef al revistei. Veneau aici la redacție, el, împreună cu graficianul Nell Cobar, redactor șef adjunct și cunoscutul caricaturist Albert Poch, redactor artistic.
A absolvit cursurile Facultății de Medicină, dar a profesat doar câțiva ani. A scris însă versuri. Atras de curentul de avangardă, după debutul din revista “Bilete de papagal” a lui Arghezi, a editat revista “Alge” și a colaborat la revista “unu”. La schimbarea regimului, Aurel Baranga s-a adaptat. În 1948 a scris versurile de la "Zdrobite cătuşe", imnul național al Republicii Populare Române, pe muzica lui Matei Socor, compozitor care provenea dintr-o familie mixtă, armeană și evreiască. "Zdrobite cătușe" a fost imn 5 ani, până la 23 august 1953 când a fost înlocuit cu “Te slăvim Românie”, compus de același Socor.
În 1949, la cererea partidului, Aurel Baranga a înființat revista “Urzica” unde au fost publicați foarte mulți dintre desenatori vremii: Jules Perahim, Nell Cobar, H. Guttman, Gion D. Mihail, Cik Damadian, Gopo, Rich Auerbach, V. Crivăț, E. Arno, Gh. Chiriac, Radu Veluda, Adrian Lucaci, V. Vasiliu.
Dramaturgul Aurel Baranga a scris comedii.
Criticul literar Valeriu Râpeanu comenta despre Baranga: “imediat după 1944 (a scris) piese convenţionale, piese care aveau toate defectele epocii, care ilustrau comandamentele vremii, a fost (însă) cel dintâi care a evadat, scriind "Mielul turbat".Cum spunea soția lui, actrița Marcela Rusu, “el nu ştia decât să râdă”.
Aurel Baranga a murit cu puțin timp înainte să împlinească 66 de ani, la 10 iunie 1979. “Probabil a fost chemat să înveselească şi alte tărâmuri…” spunea văduva sa, actrița Marcela Rusu. Și parcă pentru a glumi chiar și la final, scriitorul a fost "înmormântat" de două ori. O farsă jucată republicii. Baranga a cerut ca ferparul să fie publicat după incinerarea sa. Imposibil ca un scriitor distins cu Premiul de Stat al Republicii Populare Române să nu aibă funeralii naționale, organizate de partid. Știrea a provocat indignare și așa, își amintește Dinu Săraru în "Jurnalul unui personaj controversat", a fost "jucată" o nouă incinerare.
Câteva zeci din copertele revistei pot fi văzute la Arhiva de imagini Graphic Front
Vă propunem să urmăriți, din Arhiva TVR, câteva minute cu Aurel Baranga care recită din fabulele sale. Poesis TVR2.
Foto sus arhiva MNRL
Despre autor
