Bucharest Graphic Days, prima ediție – Mai e de lucru la “S"

Mai e de lucru nu doar la “S” ci în general. Mult.
Mult a fost, mult a rămas. Ce nu e ok mai reglăm din mers. Avem tot ce ne trebuie.

Acum, ultima propoziție de mai sus poate naște râuri de controverse. Pentru că în termeni financiari și într-un context de marketing nu avem nici de unele. Dar în alte sisteme de referință avem foarte foarte multe. Sănătate, pace, vrere, entuziasm… lucruri atât de prețioase. Deci e foarte bine.

Când am început, a doua oară, lucrul la acest eveniment, în ianuarie 2022, mi-am propus să mă opresc atunci când voi întâlni mai mult de cinci, să zicem, obstacole consecutive. Zic “a doua oară” pentru că m-am mai apucat o dată în 2019. Bine că n-am continuat că mi-o dădea pandemia ca pe Tg. Ocna.

Ai avea ceva greșeli din care să înveți dacă ai studia traiectoria acestei apucături. Am scris o prezentare și am dat mailuri și telefoane în stânga și în dreapta. Era pe la mijlocul lunii ianuarie 2022. Eram cumva sigur că fac bine ce fac și nimeni nu părea să mă contrazică, niciun feedback negativ. Dimpotrivă. Era nevoie de proiectul ăsta, toți aveam nevoie de el, maturizarea breslei și evenimentele precedente ne-au dus aici, trebuia făcut. Mai aveam în spate și niște realizări mărețe, tot așa, pornite din nimic (Roar Political Poster) și niște prietenii pe care voiam neapărat să le să reactivez, prin urmare am avut un pachet suficient de argumente încât să merg înainte. Mai știam că trebuie să adaug multă răbdare, anduranță, să pot obține ceva, deci părea că am un instrumentar cât de cât. Cazna a apărut mai târziu dar nu voi dezvolta asta aici.

Suficient de târziu să nu mă mai pot opri și suficient de devreme încât să pot trage aer în piept și să pot continua. Ar fi trebuit să intuiesc că greul nu se arată din prima, ar fi trebuit să mă pricep mai mult la evaluări, ar fi trebuit multe. Cert e că am supraestimat cam totul, și resursele, și disponibilitatea, și maturizarea breslei și puterea noastră de a sări un pic din cauza proprie în cauza comună. Totul.

Cam tot ce gândisem inițial s-a schimbat, mi-am dat seama că trebuie să mă dau cu conceptul după oameni și nu să dau oamenii după concept. Cred că nu e posibil să faci altfel în cazul unui proiect fără finanțare. Totul devine o jalonare printre nevoi, printre oferte, printre programul celorlalți, printre alte evenimente. Practic te strecori în permanență. Din nou mi-am zis, wow ce stre-curator tare sunt….

Fascinant e că deși te strecori printre lucruri, intri și în interiorul lor. Nu însă întotdeauna găsești ce-ți place în procesul ăsta de zgândărire a straturilor. Îți imaginezi că unele zone sunt curate, solide, sigure, la care poți apela iar apoi îți dai seama că poate nu trebuia s-o faci, că poate ai deranjat. Ne plângem în permanență de oala comună dar tragem focul la oala proprie în cel mai firesc mod posibil. Stop cu asta, poate m-am înșelat. Mai pomenesc doar de un singur hop semnificativ.

Momentul eșecului la AFCN a fost unul meditativ. Moromețian chiar: unde mergem noi domnule?!? Cu cine, cu ce? Are cineva nevoie de ce facem noi aici? Răspunsurile au venit destul de repede și am hotârât să continui. Relația cu câteva dintre institutele culturale mergea foarte bine, lucram la câteva expoziții foarte bune, reușisem să avem și niște parteneriate/ angajamente promițătoare, lucrul la site era spre final, n-aveam cum să renunț, era foarte bine ce se întâmpla, deci iată-mă aici. Pe lângă asta, eliberați de xcelul-fișa-antecalcul din aplicația AFCN, au rămas în proiect doar cei cărora le place cu adevărat ideea și care cred că putem mișca ceva. Nu am decât gânduri de mulțumire și admirație pentru ei.

Bun, nu mă mai întind. Mă bucur foarte mult să fac publică prima ediție a evenimentului Bucharest Graphic Days. Sper să vă placă tot ce v-am pregătit, sper să vă bucurați de reîntâlniri, cunostințe noi și experiențe plăcute pe toate palierele. Avem expoziții, avem workshop-uri, conferințe, call for entries, vizitați MENIUL. Unele aproape gata, cele mai multe în lucru. Moment al textului când vă cer scuze pentru toate greșelile, disfuncționalitățile, schimbările. Ce nu e ok mai reglez din mers, multe sunt variabile, multe necunoscute. Mă bazez și pe feedbackul vostru.

O să mai lucrez și la S-ul din logo și la toate celelalte. Speriat de perspectiva unei perfecțiuni care nu se arăta și care, ca întotdeauna, întârzia mult prea mult lansarea, am hotărât să pornesc cu acest vizual.
Trebuia să eliberez literele din vechiul stencil găsit acum vreo 10 ani pe când ne documentam pentru volumul doi al cărților GFC. Și să mă eliberez și eu de acest gând vechi.
De aici încolo mai pilim, mai ajustăm, “Muncă multă, cale lungă, drum de fier…” precum spunea un profesor din facultate…

Vă invit deci, aruncați o privire:

Web site eveniment – Bucharest Graphic Days
Aici partenerii noștri
Aici cum te poți implica