907 Articole

rezultate preluate din toată arhiva de articole

Enescu - Padișahul muzicii românești: în bronz și lemn

De Călin Torsan| 11 August, 2015 | Categorie: bucurești | Vizualizări: 1846

Nu sunt nici doi ani de la această mutare: unul dintre principalii cai de bătaie ai culturnicilor mai vechi și mai noi a fost mutat la intersecția străzii care îi poartă numele cu bulevardul Gheorghe Magheru. Exista deja reprezentarea lui din fața Operei, însă maestrul merita mai mult decât stepena din marmură ce ține acolo de soclu. Donație a familiei sculptorului, noul monument a fost înălțat pe două trepte. Urcat la terță, carevasăzică. Dacă Jalea nu l-a copleșit cu totul, Baraschi l-a înghesuit pe rege în scăunelul său din bronz. Dar și mai înghesuit a fost regele la inaugurare, ascultând declarațiile pompoase ale birăului care i-a dat șah. Edilul spițer a zis atunci: Constantin Baraschi a ajuns cu privirea dincolo de materia de la picioarele lui. Personajele lui... respiră! A dat pietrei viață, cu ușurința marilor sculptori ai Renașterii. Contemporan lui Baraschi, în odaia lui din București, Viena sau Paris, George Enescu a ascultat șoaptele pământului natal și a așternut pe solfegiu râsul de copii, ciocârlia, buciumul ciobanilor și foșnetul de stejar din Bucovina, toate, împreună, într-o Rapsodie care ne va vrăji mereu. Cei doi mari artiști ne vorbesc astăzi, nu prin cuvinte, ci prin operele lor, care   i-au depășit în dăinuință și care vor supraviețui din generație-n generație până la sfârșitul lumii.
Limbă de lemn. Enescu - mat, privind nebun din turnul său de fildeș la fanta goală, a unei tinere frumoase ca o regină. La eveniment au participat oameni politici, ambasadori, artiști și oameni de cultură: pionii.


Foto Călin Torsan

bucuresti Baraschi

Despre autor

Călin Torsan
Caut să completez prin cuvinte ceea ce nu pot susține prin sunete. Sau, mai degrabă, invers. Scriu constant, deși sunt foarte convins de confuziile existente în limbajul literar. Și chiar dacă mă-ndoaie neputința cuvintelor. Cărțile și concertele... S-o găsi în ele măcar o brumă de bine pentru cetate. Învăț, așadar, să fiu cetățean. Deși rămân un om revoltat. Și-un Sisif. (Călin Torsan)
 

0 comentarii

Scrie un comentariu

Graphicfront vă recomandă ca opiniile exprimate să fie scurte şi la obiect. În general, nu trebuie să depăşească lungimea articolului original. Comentatorii trebuie să manifeste respect faţă de ceilalţi participanţi la discuţie şi să folosească un limbaj corect şi civilizat. Graphicfront îşi rezervă dreptul de a modifica sau respinge comentariile care nu întrunesc aceste cerinţe.