Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade – 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8.



Vernisaj joi 26 ianuarie 2023, ora 18.30 

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 26 ianuarie, de la ora 18:30. Vor participa dnii Prof. Dr. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, şi Prof. Dr. Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, alături de membrii echipei de editare critică a operei ştiințifice, cercetătorii Andreea Apostu, Ionuț Daniel Băncilă, Eugen Ciurtin, Daniela Dumbravă, Octavian Negoiță, Cătălin Pavel, Vlad Şovărel şi Bogdan Tătaru-Cazaban.
(...)

Eugen Ciurtin, directorul Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, oferă o amplă prezentare a acestei expoziții: Expoziția de manuscrise inedite pe care o veți vizita reprezintă începutul vindecării unei traume istorice. Ea prezintă manuscrise inedite ale lui Eliade despre care în urmă cu zece luni nu se știa pur și simplu că există. Ele au fost între timp salvate de un grup de binefăcători privați și donate Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei, unde au fost imediat și intens studiate, apoi editate critic. Astfel, toate au fost deja identificate, datate, descifrate, comparate și integrate corespunzător – pentru prima dată – în ansamblul operei științifice și literare a lui Eliade. În cele patru săli ale expoziției ele restituie atmosfera de lucru din mansarda din strada Melodiei (I), din casa lui Surendranath Dasgupta (II) sau a lui Gwyn Perris (III) din Calcutta colonială și din apartamentul soților Eliade din strada Palade nr. 43 (IV), ultima lui locuință bucureșteană, cândva sediul optim al arhivei.
(...)

Din ianuarie 1990, singur posesor material al totalității arhivei, M. Handoca a început să menționeze treptat, în zeci de reeditări, articole și materiale, „arhiva mea” în loc de „arhiva Eliade”. Și-a însușit-o integral, în impunitate. A dispus după cum a vrut de ea. A intervenit în ea, a afirmat că a „sortat” manuscrise, deși nimeni nu l-a bănuit că poate descifra corect un manuscris neliterar în limbi moderne de circulație, necum în sanscrită. Dacă în anii 1990 M. Handoca avea încă unele rezerve în a echivala arhiva Eliade cu o proprietate a sa, în 2004 ajunsese să afirme: „Mulțumesc D-lui Sorin Alexandrescu care mi-a dăruit, în martie 1989, arhiva lui Mircea Eliade aflată în România”. Dimpotrivă, după cum a precizat Sorin Alexandrescu în martie 2021, „deținerea fizică a «obiectului» fusese ea însăși conferită temporar de către mine lui Handoca […] și nu cedată definitiv”.

Articolul integral aici