Planul este ca în viitorul apropiat să faci totul doar cu fața, adică de exemplu să-ți faci cumpărăturile la supermarket plătind prin facial recognition. (Partea a doua - Hangzhou)
După prima zi în China, mănânc tot ce mi se da și tot e bun, n-am găsit încă atm deci sunt fără niciun ban și fără nicio grijă, toate site-urile de internet care nu sunt made în china sunt imposibil de accesat, de asta ți se recomandă să-ți cumperi un vpn care este însă ilegal (asta ți se spune după). Viteza e cea a unui melc prins în trafic în spatele unei țestoase. Stau la un hotel de lux într-o stațiune turistică preferată de chinezi.
Hangzhou/oraș de 9.5 milioane de locuitori conform google, 20 de mllioane conform gazdelor.
Gazdele sunt foarte drăguțe dar ieri colegii chinezi ne-au vorbit fără să spună nimic, dar pe scurt, ce bine a făcut tovarășul Mao și cum continuă revoluția și n-o oprește nimeni.
Am mai aflat că arta de stat se plătește bine dar că poți să n-o faci, dar de ce să n-o faci.
În Hangzhou toată lumea are mereu un telefon în mâna dar nu e și pentru străini. Nu poți să-ți cumperi o cartelă de telefon decât dacă-ți faci abonament așa că gazdele mele minunate și-au mai făcut un abonament că să pot avea eu internet. Nici cu wifi-ul nu stăm mai bine, wifi în locurile publice îți cere un număr de telefon și un id local. Nici cu uber-ul local nu te joci dacă nu ai cont în banca chineză. În Hangzhou majoritatea plătesc direct cu telefonul grație Alibaba dar ați ghicit nu poți avea acces dacă nu ai cont în China. La muzeul de artă, pentru a-l vizită ți se face o fotografie. Planul este ca în viitorul apropiat să faci totul doar cu fața, adică de exemplu să-ți faci cumpărăturile la supermarket plătind prin facial recognition. The future is here, and it ain't pretty.
Am fost la templul Lin Yin și am văzut de fapt niște temple terasate cu mai multe statui aurii ale lui Buddha cel hăhăit și alți urâți gigantici care se strâmbă pe lângă el. Oamenii aprind tămâie și se apleacă până în pământ în față zeilor lor imenși, în față lor sunt ofrande și fășiile roșii care atârna din tavan dar pe care nu știu ce scrie. Cel mai tare e că în templu era brusc magazin de cumpărat diverse mărgele și statuete cu Buddha și amicii săi pe lângă o ceainărie. Și în muzeul mătăsii era tot brusc un mega magazin cu de toate din mătase, după ce ai văzut cum se face poți să-ți și cumperi!
The silent killers, așa se cheamă scuterele electrice omniprezente care merg și pe trotuare și pe stradă și peste pietoni. Nu le auzi deci nu știi când e unul în spatele tău să te calce frumos de tot. Promit să nu mă mai plâng de biciciliștii bucureșteni care te claxonează pe trotuar. Aici claxoanele sunt inexistente.
Despre autor
anulează reply
0 comentarii