1 Mai - Ziua internațională a muncii. (35 imagini)

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.

În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, dintre care pe câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.

Eveniment anual

În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social-democrații afiliați la așa-numita Internațională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890 au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a ll-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pace universală”. La scurt timp, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală. Această decizie a fost luată pentru a repara ofensa adusă greviștilor de la Sindicatul American al Căilor Ferate și al căror protest fusese înăbușit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii în SUA este asimilată grătarelor, autostrăzilor aglomerate și ca ultimul week-end lung al verii. (wikipedia)

În țările Blocului de Est, mai precis, Uniunea Sovietică și majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est conduse de guverne comuniste, erau organizate sărbători oficiale de 1 Mai Ziua în fiecare oraș, ocazie cu care liderii comuniști ieșeau să salute mulțimea. Muncitorii purtau pancarte cu sloganuri politice, care decorau și mașinile companiilor. Cele mai mari sărbători de 1 Mai aveau loc în capitalele țărilor comuniste și, de obicei, includeau o paradă militară desfășurată în prezența Președintelui și Secretarului General al Partidului. în Polonia, începând din 1982, liderii partidelor mergeau în fruntea paradelor oficiale. în 1990, 1 Mai a fost redenumită sărbătoare publică. în Ungaria, ziua era sărbătorită oficial în timpul regimului comunist și rămâne sărbătoare publică.

Uniunea Sovietică
Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în mod ilegal în Rusia, până la Revoluția din Februarie, care a permis prima sărbătorire legală în 1917. în anul următor, după venirea la putere a bolșevicilor, festivitățile de 1 Mai au fost boicotate de menșevici, stânga socialistă și revoluționari anarhiști. 1 Mai a devenit o sărbătoare oficială importantă a Uniunii Sovietice, cu ocazia căreia se organizau parade fastuoase în toate orașele mari. Cea mai mare sărbătoare era cea organizată în Piața Roșie, unde Secretarul General al Partidului Comunist și alți lideri de partid și de stat stăteau deasupra Mausoleul lui Lenin și salutau mulțimile. în 1991, penultimul an în care care au fost organizate demonstrații în Piața Roșie, ziua de 1 Mai a devenit un pretext pentru o acțiune politică virulent. Aproximativ 50.000 de oameni au luat parte la raliul din Piața Roșie din 1991, care a dus la întreruperea tradiției timp de 13 ani. în primii ani ai perioadei post-sovietice, de 1 Mai au fost organizate mitinguri de susținere pentru politicienii radicali. De exemplu, în 1992 a avut loc,în Piața Roșie, o acțiune numită „raliul organizațiilor de factură comunistă”. Raliul a început cu imnul Uniunii Sovietice și înălțarea Steagului Roșu și s-a încheiat cu un apel al liderului partidului de opoziție „Moscova Muncitoare”, Viktor Anpilov, pentru demiterea președintelui Elțin, elminarea de la putere a primarului Moscovei, Gavril Popov, precum și trimiterea în judecată a celui din urmă. Din 1992, ziua de 1 Mai poartă numele de „Ziua Primăverii și a Muncii” și rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale Rusiei contemporane.


Partidul Comunist Român
în România, ziua de 1 Mai, cunoscută sub numele de Ziua Internațională a Muncii sau, pur și simplu, 1 Mai, este sărbătoare publică. în timpul regimului comunist, ca și în celelalte țări din Blocul de Est, ziua era marcat de mari parade organizate de stat în majoritatea oraselor, la care mulți muncitori erau obligați să participe. După revoluția din 1989, 1 Mai a rămas sărbătoare publică oficială, dar fără evenimente sau parade organizate de stat. în prezent, românii sărbătoresc 1 Mai împreună cu prietenii și familia, prin picnicuri și grătare. De asemenea, 1 Mai marchează începutul sezonului estival, mulți oameni din București și sud-estul țării alegând să își petreacă ziua într-una din stațiunile românești de la Marea Neagră. Sursa textului wikipedia.org

Multumiri Mitoș Micleușanu
Traducerea și corectura Anca Rotar