12 zile și trecerea într-un alt an

De la Crăciun la Bobotează sunt 12 zile. Sintetizate, fiecare ar fi câte o lună, astfel că, în această perioadă se reia, în mic, un an întreg. Nu degeaba, mai demult, ca să știi cum era anul și cât de bună va fi recolta, se puneau în noaptea de Anul nou, 12 căpățâni de ceapă cu sare (ori o ceapă tăiată în 12 bucăți egale), în geam, fiecare pentru fiecare lună. Te uitai, mai apoi, la semnele date de ceapă: care erau uscate, lunile corespunzătoare ar fi secetoase, care cepe lăsau apă, erau luni bune, cu ploaie, bune pentru recoltă. Perioada de 12 zile este marcată și de trei mari sărbători: Crăciunul, când se vestește Nașterea lui Iisus, când colindătorii cu dubele, dubașii, așa cum se face în Boz (jud. Hunedoara), umblă toată noaptea de Ajun și, apoi, toată ziua de Crăciun, cu colindul, din casă în casă. Cântă colinde speciale, pentru fiecare casă: dacă e fecior în casă, personajul din colindă e un vânător, dacă este fată, o altă colindă, la fel de misterioasă și frumoasă, Daliana, în care fata, personajul principal, trebuie să aleagă între trei juni. Altfel, se colindă colinda de gazdă bună, cu mulțămitură pe măsură. Tot în noaptea de Ajun și în ziua de Crăciun, tinerii merg și colindă jucând Irodul, o piesă de teatru popular care narează nașterea Domnului. Alții, deja căsătoriți, merg cu Turca, un animal fantastic miraculos, care se spune că aduce noroc și alungă răul. 

foto Gențiana Albotă, Jakub Hlousek și Anamaria Iuga

 

De Anul Nou, în zona Chioarului, în partea de nord (șurdești, Negreia, Cavnic), sătenii se maschează de Bondorși, cu măști din blană de oaie, ciucuri roșii și multe, multe clopote și talăngi mari, care să facă zgomot. Merg din casă în casă, intră și nu spun nimic, aduc noroc și voie bună, urând La mulți ani!. Sunt reprezentări ale strămoșilor, veniți să alunge spiritele rele. în noul an se intră curat și cu gând curat. Toate relele trebuie să se spele! La casele unde sunt fete trecute de o anumită vârstă și necăsătorite, li se punea într-un pom din preajma casei, mai demult, un Moșuț, o păpușă din paie, îmbrăcată în haine rele, cu un text ironic în buzunar, pe care fata, mai apoi, trebuie să-l cinstească, să îl primească în casă și să joace cu el. 

Foto Anamaria Iuga



Ultimul moment ritual este cel al Bobotezii, când se sfințesc apele, momentul botezului Domnului de către Sf. Ioan Botezătorul, Nănașul lui Dumnezeu, cum e numit în colinde. Acum fetele pot să ajuneze și, mai apoi, să pună busuioc sub pernă, ca să își viseze ursitul. Tot în această noapte, în șurdești, ultima din seria celor 12 zile de trecere, sunt sancționați tinerii necăsătoriți, cărora li se pun Babe, tot într-un pom, ori înt-un gard din apropierea casei lor. Babele sunt tot păpuși din paie, îmbrăcate cu haine rele, de ocară, cu un text ironic la adresa băiatului care încă nu s-a căsătorit. Este modul de a scancționa pe cei care nu respectă normele comunității, astfel, instaurând ordinea care trebuie să fie respectată și restaurată la fiecare început de an.



Foto Anamaria Iuga