Alexander Bălănescu Quartet și Sanda Weigl, Concert

foto Arhiva Sanda Weigl

Maria Tănase (1913 - 1963) a fost o personalitate puternică și o voce de excepție din zona muzicii populare românești. îndrăgită pe meleagurile noastre ca și Edith Piaf în Franța (au murit în același an, la câteva luni depărtare), Maria continuă să inspire muzicieni autohtoni dar și de peste hotare: Berlin, Londra sau New York.

Sanda Weigl, cântăreața născută la București, va susține un concert, dedicat Mariei, împreună cu Bălănescu Quartet pe scena ArCub, iar la începutul lui iulie, violonistul Alexander Bălănescu va merge cu programul său Maria T la cel mai mare festival german de world music, TTF Rudolstadt.

Încă de pe albumul său Luminitza (Mute Records), Alexander Bălănescu s-a jucat pornind de la diversele sale experiențe de viață. Pe de o parte, vestul supraorganizat, rațional, și, pe de altă parte, estul european haotic, dar vital. Totuși, compozițiile sale foarte nuanțate se sustrag categorisirilor rapide pentru că ele împletesc elemente ale muzicilor clasice, minimaliste și tradiționale într-un tot foarte emoționant. Bălănescu a dezvoltat pe vioara sa un sunet emoțional prin care se delimitează în mod conștient de vibrato-ul șlefuit al muzicii clasice.

La Ars Elektronica Linz în anul 2000, Bălănescu a participat cu cântece ale Mariei Tănase, prelucrate electronic. De atunci, a lucrat împreună cu cvartetul său la conceptul pentru programul Maria T. „Eu am crescut în România și mai întâi am auzit o versiune oficială a muzicii populare care era într-adevăr dezgustătoare. Urmările acestei politici le putem vedea până azi, tinerii se interesau până de curând doar foarte puțin pentru moștenirea autentică fenomenală. Acesteia îi aparține și Maria Tănase, care a fost un fel de pop-star, ea întruchipa mai mult decât muzica populară. Ea a transformat aceste cântece într-un mod extraordinar care chiar avea ceva de transmis.“

Lui Bălănescu îi reușește o legătură puternică cu rădăcinile sale în albumul Maria T (Mute Records). Dar mai degrabă în sensul unei reapropieri având experiența multor ani de viață în străinătate. Există compoziții mai abstracte, cum e Aria, sau în piesa Interlude o interpretare extrem de captivantă a cântecului popular Uhai Bade. The Young Conscript And The Moon povestește mult despre sufletul românesc, e un cântec cu subtil mesaj anti-război, în stilul de jale. Există părți în care Bălănescu intervine cu vioara sa direct peste vocea puternică a Mariei Tănase, integrându-se astfel în orchestra artistei, decenii după moartea ei, împreună cu excelenții săi muzicieni printre care și Katie Wilkinson.

în programul "Maria T", care probabil va fi prezentat în toamna acestui an, se pot vedea și imagini cu Maria Tănase - Klaus Obermeier, artist video și compozitor austriac, a montat înregistrări originale din concerte, portrete și imagini cu Bucureștiul anilor '30-'60 creând o sensibilă călătorie multimedia în trecut.

La ambele concerte din București, pe 11 și 12 iunie, va urca și Sanda Weigl pe scenă. Pe Weigl și Bălănescu îi unesc mai multe lucruri, nu doar copilăria în București. Ultima oară au performat împreună la Berlin în vara 2012 când au prezentat viziunea lor asupra cântecelor Mariei Tănase. Cu puțin timp înainte, Bălănescu ascultase al doilea album al Sandei Weigl, Gypsy In A Tree (Oriente) și imediat și-a dorit să colaboreze cu solista new-yorkeză. Nu doar pentru că Weigl se apropie incredibil de mult de ductul și vocea Mariei Tănase, dar și pentru că e foarte deschisă pentru jazz, pentru piese din American Songbook și pentru muzica tradițională în stilul celei românești.

Sanda Weigl s-a născut la București, apoi familia ei a emigrat în anii '60 în Berlinul de est, ascultând sfatul Helenei Weigel. Sanda Weigl nu avea în bagaje aproape nimic afară de un tezaur de cântece. „Noi locuiam lângă o secție de miliție, și aproape zilnic erau aduși acolo țigani. De cele mai multe ori venea întregul clan; dormeau pe stradă, mâncau, cântau și dansau. A fost primul meu contact cu această muzică. Cântau muzica lor țigănească și muzică populară românească.“

Foto: Arhiva Bălănescu Quartet

Sanda Weigl încă a văzut-o live pe Maria Tănase. și la rândul ei are fracturi similare în biografia ei, care spun multe despre secolul trecut. Ca adolescentă a experimentat mutarea din România în mica Germanie Democrată. Apoi a urmat protestul ei împotriva distrugerilor Primăverii de la Praga și emigrarea în vest la sfârșitul anilor '70, apoi mutarea la New York la începutul anilor '90. Toate astea sunt povestite și într-un film făcut de Rosa von Praunheim despre Sanda Weigl, „Gipsy Queen of New York“. Așa a fost ea numită din momentul în care a început să cânte în cluburile din New York, după mulți ani de teatru. în această perioadă a apărut albumul ei devenit legendar Gypsy Killer care conține multe piese ale Mariei Tănase. Albumul a fost înregistrat cu unii dintre principalii protagoniști ai scenei muzicale de avangardă din NY, printre care și Anthony Coleman.

Pentru următorul ei disc, Weigl a întâlnit trei muzicieni japonezi stabiliți la New York. Shogo Nagai cântă la acordeon de parcă nu ar fi crescut la Tokio, ci într-o mahala bucureșteană. Satoshi Takeishi intervine cu percuția cu multă fantezie în muzica românească iar Tsutomu Takeishi asigură căldura ritmului inimii cu basul său.

în martie 2013, Weigl împreună cu noua sa trupă au apărut pe scena clubului Barbes din NY. Printre ei, unii muzicieni foarte atașați de muzica românească multietnică, acordeonistul Patrick Farrell sau violonistul Jake Schulman-Ment, care a și învățat limba română între timp.

Recomandări

Bălănescu Quartet: Maria T (Mute, 2005), Sanda Weigl: Gypsy Killer (Oriente, 2001), Sanda Weigl: Gypsy In A Tree (Oriente, 2012), Oana Cătălina Chiţu: Divine (Asphalt Tango, 2013)