Baba Zula - Live @ Balkanik Fest / 23 septembrie, București

Baba Zula revin la București, duminică 23 septembrie, pe scena Balkanik Festival.
Trupa turcească Baba Zula a atins prima oară succesul datorită coloanei sonore a documentarului realizat de Alexander Hacke (Einsturzende Neubauten) Crossing The Bridge. Din acel moment, grupul și-a câștigat un loc important în scena muzicii turcești contemporane.
Levent Akman și Murat Ertel au stat la o cafenea din apropierea pieței de pește din cartierul Beșiktaș filosofând despre ultimul lor album care sărbătorește efervescența sunetului multicultural al orașului Istanbul printr-o muzică ce își trage seva din tradiție, dar rămâne întotdeauna deschisă la dinamismul metropolei.
Rădăcinile sunt foarte importante pentru noi - sunt rădăcini pe care suporterii globalizării ar dori să ni le taie. Totuși, diferențele sunt bune pentru că oamenii și culturile nu sunt niciodată identice și nici nu ar trebui să fie, ne spune Akman.


Membrii Baba Zula au pornit la drum acum 15 ani cu o piesă tot pentru coloana sonoră a unui film, de data aceasta, unul turcesc. Soundtrackul Tabutta Rövasata a devenit rapid un success, lansând în Turcia un nou curent musical: oriental dub. Pe atunci, totul însemna improvizație. Pe scenă sau în studio, trupa nu avea de unde să știe încotro îi duce tripul, spune Murat Ertel, cel care cântă la saz, un instrument tradițional turcesc cu coarde.
Mulțimea de performeri de la inceputuri s-a sincretizat cu timpul, ajungând la o formulă “oficială” de trio care se bucură de colaborarea a numeroși alți muzicieni. Pe două dintre piesele ultimului album, muzicianul francez Titi Robin apare la chitară și lăută. Un alt nume care apare în sesiunile de studio este Dr. Bas, basistul de la Asian Dub Foundation si Alcalica.
Creierul trupei, Ertel, a cooptat-o pe cântăreața Elena Hristova din Skopje, Macedonia, cunoscută acolo prin trupa ei, Baklava.
Din cauză că moștenirea culturală a muzicii turcești este atât de diversificată, majoritatea cântăreților noștri se specializează doar pe un singur gen. Cei mai mulți nu sunt încă deloc deschiși către Vest, spune Ertel. Elena este altfel și tocmai de aceea ne bucurăm să lucrăm cu ea.


Cel mai nou album Baba Zula se numește Gecekondu un cuvânt folosit în Turcia pentru a desemna stabilimentele ilegale ridicate la marginea marilor orașe ca Istanbul și Ankara. Aceste mahalale în continuă creștere, construite din te miri ce, au devenit “acasă” pentru toți nou-veniții în căutarea norocului din centrele urbane.
Desigur, există și voci care afirmă că vei găsi mai multă demnitate și frumusețe în Gecenkondu decât prețioasele districte financiare care cuceresc acum legendarul interior al cetății Istanbul. Un exemplu este cartierul istoric Sulukule aflat în umbra vechiului zid al Constatinopolului, un cartier care a dispărut aproape în întregime.
Trupa se opune procesului de gentrificare din Istanbul, după cum explica Ertel: Noul album povestește despre viața urbană. Este mai degrabă o muzică personală legată de acest oraș. Sunt imagini cu o junglă de asfalt în mijlocul căreia se construiește casă. Vrem să arătăm că întotdeauna i-am sprijinit pe cei care nu au putere.
După o pauză de gândire, Ertel adaugă: Prefer muzica populară în locul celei clasice turcești pentru că muzica populară a fost întotdeauna legată de revolta împotriva sultanului și a palatului. Cea clasică este numai despre dragoste.


Albumul Gecekondu unduiește printre ere și culturi, ca și cum te-ai plimba tu prin Istambul. Baba Zula reușește să găsescă drumul de mijloc, uniunea dintre muzica de club și cea tradițională
Datorită lui Murat Ertel care cântă la saz-ul său amplificat digital, Baba Zula reușește să găsescă drumul de mijloc, uniunea dintre muzica de club și cea tradițională. Rezultatul este un sound ritmat, rebel și electronic care nu poate decât să-ți placă.


Foto www.babazula.com Live info www.balkanikfestival.ro