Contrar așteptărilor. Grafica poloneză 1919-1949 (Against All Odds. Polish Graphic Design 1919-1949)

Cuvântul Against de pe copertă e scris cu fontul Komunikat, care a fost proiectat în 1932 de Władysław Strzemiński, un pictor constructivist-avangardist cunoscut în toată lumea, autorul cărții Teoria viziunii (The Theory of Vision). Caracterele sunt construite numai din cerc, părți de cerc și linii drepte. Un set complet și digitalizat al acestui font a fost creat de Artur Frankowski, designer de fonturi.

Publicată de editura Karakter, Against All Odds. Polish Graphic Design 1919-1949 de Piotr Rypson a ajuns și la noi în atelier. Deși s-a scris mult despre ea (Steven Heller, 50Watts etc.), mă bucur că am ocazia să-i fac și eu o prezentare dintr-o perspectivă personală de “insider”.

Karakter este o inițiativă concepută în 2008 de numai trei oameni (îl amintesc aici pe Przemek Dębowski, unul dintre cei mai buni graficieni polonezi, cu care am și avut marea plăcere de a colabora în iarna 2010/2011). Editura publică beletristică din tărâmuri îndepărtate (Japonia, Haiti, Maroc, Africa de Sud etc.) și reportaje scrise de nativi (din Iran, Palestina, Egipt etc.), cărți despre arhitectură și design, titluri alese întotdeauna cu grijă, viziune și curaj, impecabil traduse, redactate și proiectate. Unul dintre proiectele lor cele mai importante ale anului trecut a fost antologia textelor teoretice despre design A vedea / a ști, de la El Lisitzzky și Laszlo Moholy-Nagy până Jeffrey Keedy, Paul Stiff și Ellen Lupton. La sfârșitul anului 2011 au scos și "Against All Odds" iar acum, pe lângă altele, pregătesc cartea lui Adrian Shaughnessy “How to be a Graphic Designer Without Losing Your Soul”. Sloganul lor este We publish what we like și trebuie zis că se întâmplă întocmai.

Piotr Rypson prezintă o colecție de grafică poloneză pe parcursul a treizeci de ani - de la 1919 până în 1949 și conține absolut tot: de la coperți de cărți și reviste, afișe, broșuri, reclame, până la ambalaje, etichete, logouri și chiar facturi proiectate în perioada în care Polonia intra în modernitate. Este o reprezentare grafică a cotidianului. Cartea e uriașă: are 408 de pagini  și cântărește 1.8 kg. Ceea ce-i adaugă și mai multă valoare sunt textele scrise de autor, în care povestește foarte cuprinzător începuturile designului grafic în Polonia și a curentelor artistice care, precum și în alte țări din Europa, au contribuit mult la formarea modernității.



Apariția ei a stârnit mult interes. Suficient cât să poată fi găsită acum și în librăria de la Tate Modern. De ce? în primul rând pentru că în Polonia nu există nici o instituție care să se ocupe cu protejarea instrumentelor comunicării vizuale în societate. Puțini le colecționează, iar și mai puțini sunt în stare să construiască pe baza lor o poveste coerentă și vizionară. Astfel, publicarea catalogului a venit în cel mai potrivit moment, pentru că numai de câțiva ani grupul designerilor din Polonia a început să se consolideze, iar conștiința lor profesională a crescut signifiant. Abia acum sunt pregătiți să descopere, să înțeleagă această moștenire și să-și construiască viitorul pe ea. Cum zice Piotr Rypson într-un interviu, fără această bază e foarte ușor să ne lăsăm impresionați de un design prost și să cădem sub influența acestuia, crezându-ne 'designeri', când de fapt suntem niște analfabeți în materie de expresie vizuală. Aceasta este, cred, și problema proiectanților români care adeseori nu conștientizează pe ce grafică s-ar putea baza și nici nu simt nevoia de a-și căuta graficienii-strămoși. Din păcate, nici nu au de unde. Un prim pas l-am făcut noi prin cărțile GF, dar proiectul nostru reușește să umple numai o mică parte dintr-o spărtură mult prea mare.

Piotr Rypson și-a construit narațiunea în jurul a trei axe: nașterea unui limbaj al comunicării vizuale la începutul anilor 20 în circumstanțe foarte grele, într-o țară proaspăt reconstruită din trei provincii extrem de diferit dezvoltate, în ciuda lipsei de bani, industrie, etc. După aceea discursul se mută în perioada anilor 20/30, când modernitatea polonă a prins avânt, iar viața socială s-a dezvoltat în toate direcțiile, angajând și grafica, reclama sau piața editorială. Foarte interesantă e și partea despre anii 40 (anii războiului), dar și cei de după, până în 1949, când comuniștii s-au simțit atât de puternici încât au reușit să distrugă toată afacerea privată - cultura, viața și producția grafică. Dar până în 1949, în grafica poloneză nu s-au schimbat multe - erau graficienii de stânga (care prosperau de pe urma comenzilor politice) și graficienii de dreapta (nostalgici după regimul de dinaintea războiului). Au fost reînființate multe edituri, instituții și titluri de presă care funcționau înainte de 1939. Câțiva ani după război a fost o perioadă în care s-au întâlnit limbajul vechi al comunicării vizuale cu cel agresiv al propagandei.



În interviul din care vă povestesc, Rypson mai spune că a avut intenția de a demonta unele mituri, de pildă cel cum că școala afișului polonez de după Primăvara din '56 ar fi apărut din senin. Materialele reproduse aici demonstrează că exista deja un limbaj grafic iar “școala” și-a dezvoltat calitățile și îndemânarea ca o continuare firească a acestuia.
Ca să aflați mai mult, vă invit să citiți cartea. Oricum, e o plăcere în sine să o răsfoiți, deoarece nu conține doar un material extrem de diferit, colorat și inspirant, dar e și foarte bine proiectată (de Przemek Debowski, ale cărui lucrări merită atenție). Are o construcție foarte clară și dinamică, deloc monotonă. în plus, fontul folosit pentru text, Skolar - proiectat de David  Březina, extrem de lizibil, dă volumului o nuanță personală foarte plăcută. De asemenea pe tot parcursul cărții e folosit un raster fin care aduce cu zincurile vechi de tipar înalt, lucru care îi dă un plus de atmosferă și caracter unitar.

Cartea e obligatorie pentru toți cei interesați de istoria designului grafic, pentru colecționari, iubitorii de grafică, dar și pentru cei interesați de viața cotidiană din trecut. Cred că ar putea fi de folos și graficianului român, pentru că prezintă un întreg proces al dezvoltării limbajului comunicării vizuale într-o țară (pe atunci) vecină. Este o etapă peste care nu numai că nu avem voie să sărim, ci, din contră, trebuie aprofundată, înțelesă și asumată.

împreună cu ediția poloneză, Karakter a scos și un volum separat în limba engleză pe care îl găsiți aici. E o lectură necesară pentru toți iubitorii graficii fără computer. Alte imagini din carte mai puteți găsi pe Imprint și 50Watts.com.