Dincolo de oglindă (partea II) - Editura Martor, Muzeul țăranului Român

Prima parte a acestui articol o puteti citi aici
SUS, SUS, SUS, LA MUNTE SUS
Încă de la începuturile fotografiei documentare, România a fost reprezentată ca o țară muntoasă, pe culmile căreia se află pășuni pe care pasc turme de oi, cresc brazi înalți care ating cerul învolburat de nori, se ridică mânăstiri, biserici și troițe profilate pe stânci.
Pe scurt, așa au înțeles fotografii începutului de secol XX să reprezinte continuitatea dintre cele două lumi care guvernează tradițiile românești - cea imediată și vizibilă și cea metafizică, lumea de dincolo.

 

FăLOASELE DE ODINIOARă
Pentru arhitectul de astăzi, interesat de locuința ecologică, prima sursă de cunoaștere către care se îndreaptă este arhitectura vernaculară care folosea ca material de construcție pământul, brazda de iarbă, paiele, stuful, sau lemnul.
Pentru fotograful documentalist de ieri, interesat de promovarea unui tipar românesc de locuire, obiectul cel mai reprezentativ a fost considerat casa înaltă cu cerdac, construită din lemn, zid sau piatră, solidă, echilibrată, uneori chiar țanțoșe. în oglinda satului vechi, pare că se șterg din peisaj casele modeste din chirpici, bordeiele, sau gospodăriile construite în întregime din pământ bătut.


INSTANTANEU?
De la fotografia în decor de studio (construit din butaforie și draperii), care pune în scenă gesturi și comportamente, până la imaginea de teren - care surprinde o acțiune în desfășurare, instantaneul pare să fie rezultatul dorit al acestor reprezentări.
Putem vorbi deci despre instantaneul construit, dacă personajele se prefac a bârfi peste gard, despre instantaneul mimat, dacă personjele sunt oprite din mișcarea firească și îndemnate să privească într-o parte, spre dincolo de cadru, sau despre instantaneul real, care însă presupune - la nivelul tehnic al camerei fotografice de la începutul secolului XX - o distanță apreciabilă de subiectul vizat



VISE ÎN OGLINDĂ
Fotografia, fie ea prelucrată, înrămată, expusă, sau doar păstrată în albume și cutii, poate da seamă de felul în care oamenii s-au visat într-o anumită etapă a vieții. Dincolo de imagine în sine, se află idealurile noastre la un moment dat...


ROLURI șI MĂRCI
Mit stock, cu baston sau cu umbrelă, personajul fotografiat se simte important și apreciat în consecință - mișto, ar spune unii.
Dar și fără aceste mărci de poziție socială, ierarhia rolurilor transpare și numai din așezarea în cadru.
la sat, buna cuviință impune femeii să rămână în picioare și ușor în spatele bărbatului așezat; la Aromânii care admiteau femeia-celnic, aceasta domină și se sprijină pe umerii celor doi bărbați așezați decorativ; la oraș e elegant ca bărbații să rămână în picioare, în timp ce femeile stau pe scaun chiar și în natură.




Imagini din Arhiva Muzeului țăranului Român

Acest material face obiectul cărții Dincolo de oglindă de Ioana Popescu, volumul 1 din colecția Ivire din privire apărută cu sprijinul AFCN la editura Martor a Muzeului Țăranului Român.

mai multe imagini la ARHIVA GF

Dacă ți-a plăcut acest articol, donează 1Eu redacției Graphic Front, 
ajută-ne să păstrăm blogul curat de publicitate.