Domnul Naftan, de pe calea Dudești

Unele ateliere se încăpățânează să existe, în plin capitalism, în plin demers de globalizare. Doar ca să nu ne lase să uităm de unde venim și să facă contrastul mai mare. Cumva ele sunt singura formă vizibilă a unui trecut care se estompează zilnic.
Ne-am bucurat să aflăm că acest atelier încă mai există. Aproape îl uitasem de acum 4 ani de când băteam străzile pentru cartea Grafică Fără Computer II. Litere. Desen, Relief, Volum.
Multumim Doinei Vella pentru material, e întotdeaună plăcut să vezi că sunt oameni care se despart greu de această lume, care dau de lucru acestor ateliere, acum cănd nu mai reparăm nimic, schimbăm totul.

Azi am reușit, în sfârșit, să-mi duc cizmele la cizmar. La dl Naftan. Dl Naftan are 74 de ani și petrece câte 8-9 ore pe zi în micuțul atelier de pe Calea Dudești, unde e cam friguț ținând cont de vârsta domniei sale. îmi spune cu amărăciune că ar mai fi amatori să ducă meseria mai departe, dar nu pot face față chiriilor din ce în ce mai ridicate. știu de mult timp acest lucru. Când îi aud pe unii spunând cu năduf că lasă-că-e-bine-să-demoleze-mizeriile-alea-vechi-să-se-modernizeze-Bucureștiul îmi aduc mereu aminte de victimele colaterale. Micii meșteșugari se numără printre ele. Alungați din dughenele lor modeste de dezvoltări imobiliare care parașutează zgârie nori în mijlocul cartierelor istorice, aidoma acelor specii al căror habitat este distrus metodic de marile exploatări iresponsabile până la extincția lor, micii meșteșugari nu-și mai găsesc locul printre fițoase imobile moderne și megamall-uri din cartiere gentrificate. Din ce în ce mai bătrâni și cu prea puțini urmași dornici să preia ștafeta în această competiție inegală, deja pierdută pentru ei, aceștia se duc încet-încet spre uitare. Odată cu siluetele lor împovărate de ani dispare o paletă întreagă de savoir-faire-uri, în timp ce cohorte de bucureșteni se îndreaptă zilnic spre mall-uri să mai bage niște bănuți în buzunarele fără fund ale corporațiilor, să consume și să arunce. Dl. Naftan are noroc cu ICRAL-ul. De care nici nu știam că mai există.

Foto și text Doina Vella

Alte ateliere vechi pot fi găsite în cartea Grafică fără computer II, precum și în Arhiva GF