Femei Pilot din Aviația română (1930-1970)

Am considerat că este normal şi în esenţa lucrurilor, ca noul rând de oameni, noua generaţie aviatică, și nu numai, să cunoască bine pe "strămoşii" lor aviatori, să aducă în momentul afirmării lor în aviaţie un spor sensibil la înţelegerea lucrurilor, a vieţii şi chiar a lumii, să-i îmbogăţească astfel zestrea lăsată moştenire de cei de dinaintea lor.
Ne vom opri cu această ocazie asupra laturii mai puțin cunoscute a istoriei aviației românești: femeile pilot.

Ioana Cantacuzino este posesoarea primului brevet de pilot eliberat de forurile noastre unei femei. Ea este prima femeie-director la o școală de Pilotaj românească şi ctitora Asociaţiei Mircea Cantacuzino care a funcţionat din 1930 până în 1941. Este prima femeie pilot care a participat la un miting de propagandă aviatică (1931). Pentru meritele sale a fost decorată cu Virtutea Aeronautică şi Medalia Aeronautică.

Irina Burnaia este prima femeie-pilot care a traversat Carpaţii singură la bord, pe ruta Braşov-Bucureşti cu un IAR-22. Este prima româncă acrobată aeriană. în 1935 a întreprins un raid-sondă până la Entebbe-Uganda, pe malul Lacului Victoria din Africa Centrală. Palmaresul ei este impresionant pentru acea perioadă. A fost decorată cu Virtutea Aeronautică.


Irina Burnaia lângă avionul său Bücker Jungman YR-IVA. Foto colecția Horia Stoica

Valeria Mircea-Ionescu este prima femeie-pilot din Ardeal şi totodată, membră a primei familii de aviatori din ţară. Era căsătorită cu ofiţerul aviator Gheorghe Ionescu-Sidef, cu care a participat la concursul Micii Antante din sept. 1938 ce a avut loc la Praga. Aici au obţinut premiile: Cupa Federaţiei Aeronautice Române, Cupa oraşului Brno şi al doilea trofeu la categoria I acordat de Aeroclubul Cehoslovaciei.

Felicia Bădăliţă țigănescu este prima planoristă a României. A fost brevetată la categoria B la 28 august 1933, brevetată la zborul cu motor în 1934, iar la categoria C la 7 noiembrie 1937.

Marina Ştirbei s-a clasat pe locul I la primul concurs aerian din ţara noastră, în 1936. în același an l-a însoțit pe marele pilot şi scriitor francez Antoine de Saint-Exupery invitat de Aeroclubul Român să ţină o conferinţă. Este prima româncă posesoare a brevetului de pilot militar. în această calitate a luat parte la manevrele militare de aviaţie din 1938. O premieră constituie zborul prin Golful Finic pe o ceaţă extrem de deasă. Prin survolarea unei mari porţiuni din Marea Baltică, ea a realizat prima legătură aviatică încercată de o femeie între Bucureşti şi Stockholm. însă marele merit ce-i revine Marinei Ştirbei din acest raid este că s-a documentat în  vederea înfiinţării unei escadrile sanitare în ţara noastră. La sugestia ei, Ministerul Aerului şi Marinei a înfiinţat în iulie 1940 prima escadrilă sanitară cu personal navigant ce se compunea din femei-piloţi-stagiari.

Mariana Drăgescu a fost brevetată în 1935, o dată cu bardul aviaţiei româneşti Ionel Fernic.

Victoria Pokol, brevetată în 1935, este prima româncă ce a obţinut brevetul special francez pentru acrobaţie.

Nadia Russo-Bossie a participat la toate mitingurile şi concursurile aeriene organizate de Şcoala Mircea Cantacuzino, ARPA şi Asociaţia Aviatică CFR. A luat parte la raliul aviatic de viteză şi regularitate dotat cu Gupa Aurel Vlaicu a Aeroclubului Bucureşti. în 1938 a participat la concursul Micii Antante organizat de Aeroclubul Cehoslovac, unde a zburat singură, pe locul din faţă fiind montat rezervorul suplimentar. Pentru participarea la acest concurs a fost decorată cu ordinul Virtutea Aeronautică de Pace, clasa Crucea de Aur. în 1938 este mobilizată ca pilot de legătură la manevrele militare din reg. Galaţi. Prin decret, Nadia e asimilată în aeronautica militară română cu gradul de sublocotenent. A făcut parte din escadrila sanitară, sau escadrila albă cum i se spunea, avioanele pilotate de femei fiind vopsite cu alb. A fost decorată cu Virtutea Aeronautică de război cu spade, clasa Crucea de Aur.

Virginia Thomas, după brevetare, a zburat trei ani. în 1939 s-a angajat ”stewardess” la LARES (lucru frecvent în străinătate, pe când la noi constituind o premieră). Când liniile internaţionale s-au închis, a primit postul de pilot-bugetar în escadrila sanitară, unde a transportat sute de răniţi grav din primele linii. Pentru merite excepţionale, Virginia Thomas a fost decorată cu Virtutea Aeronautică de război.

Virginia Duţescu şi-a gravat numele în istoria aviatică feminină prin faptul că a fost prima şi singura acrobată în perioada respectivă, care făcea zbor pe spate si tot prima care, în 1938, a inaugurat şirul instructorilor de zbor cu motor din ţară. După brevetare, Virginia Duţescu şi-a continuat antrenamentele şi a executat nenumărate zboruri de propagandă şi demonstraţii aeriene. A participat ca pilot de legătură la manevrele militare. în 1939 a absolvit şcoala de zbor fără vizibilitate, fiind prima femeie angajată ca instructoare de zbor la şcoala de pilotaj Strejnic. Activitatea i-a fost încununată cu decoraţia Virtutea Aeronautică de pace şi Virtutea Aeronautică de război.

Smaranda Brăescu a fost pilot pe avioane de turism și nume ilustru în paraşutism. La 19 mai 1937, aceeaşi zi în care doborâse şi recordul mondial de coborâre cu paraşuta (în 1932), a executat  singură la bord un raid de 1.100 km în linie dreaptă, deasupra Mediteranei, de la Roma la Tripoli. Acest zbor a fost considerat o performanţă. Pentru activitatea ei prodigioasă a primit sumedenii de decoraţii.

Stela Huţanu Palade a făcut pilotajul cu motor după planorism. După obţinerea brevetului de pilot gradul I şi II a cerut să fie încadrată în Escadrila Albă. A fost trimisă la Centrul Militar de Pilotaj pentru reconfirmarea brevetului civil şi pentru antrenament pe tipul de avion sanitar. După absolvirea cursului de perfecţionare de la Centrul Militar de Pilotaj, Stela a trecut la Grupul Aerotransport Militar Băneasa fiind asimilată cu gradul sublocotenent-aviator. Aici a executat primul ei zbor de recunoaştere. Datorită promptitudinii ei, răniţii erau transportaţi în timp util şi în condiţii optime la cele mai apropiate spitale de campanie. După război, Stela şi-a continuat antrenamentele de zbor cu motor. A fost brevetată ca ajutor de instructor.

Viorica Dunca Olteana a fost brevetată în 1943. S-a încadrat în Divizia T. Vladimirescu, nu însă înainte de a fi trecut prin "botezul" focului în luptele de la Păuliş din 14-20.IX.1944. După un scurt curs de specializare i s-a acordat gradul de sublocotenent. A fost numită Comandantul unui pluton de foc obuziere, într-o unitate de artilerie, pentru că, din păcate, regimentul nu avea nici o unitate de aviaţie. Bateria 9 era angajată în luptele din zona Debreţin. A fost decorată cu mai multe ordine şi medalii de război româneşti şi sovietice printre care: Coroana României cu spade în grad de cavaler cu panglică de Virtute Militară, distincţie ce mai târziu a fost preschimbată cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România, clasa a V-a.

Sanda Agache-Miheş, în cei 25 de ani de activitate, a realizat 8.620 ore de zbor, cu 16 aterizări forţate. A fost pe rând instructoare de zbor, unde a scos sute de piloţi, a luat parte la concursuri sportive, a zburat la mitinguri aviatice unde a făcut acrobaţie, formaţie, vânătoare de balonaşe. A zburat în aviaţia sanitară şi agricolă. A fost declarată de 7 ori fruntaşă în întrecerea socialistă. La 8 martie 1953, i s-a conferit Medalia Muncii.


Elena șenchea-Popescu, autoarea acestui articol, la Strejnic 1951

Elisabeta Streche-Simu a fost instructoare de zbor, contribuind la formarea a 5 serii de piloţi. A participat la diferite mitinguri aeriene și a realizat 980 ore de zbor.

Elena Simina a fost instructoare de zbor, a obţinut şi brevetul de transport public. A zburat la Aviasan în calitate de comandant de aeronavă. în cei 21 de ani de activitate a realizat peste 7.000 ore de zbor. întreaga activitate i-a fost încununată de acordarea de medalii.

Piroşca Karăcsony Tarr a fost copilot pe avioane de transport public. A fost angajată la TAROM ca pilot secund pe avioane de transport public: Li-2, Aero-45, E.W.-58, Junkers-34 şi DC-3. în 1957 a fost numită comandant de aeronavă uşoară.

Olga Gionea a făcut mai întâi planorismul în 1948 când era studentă la Academia Comercială din Braşov şi care avea s-o câştige pentru totdeauna. Pentru zborul cu motor n-a făcut pasiune, ca de altfel aproape toate planoristele. Olga este prima planoristă care a trecut proba de durată pentru “C”-l de argint. A realizat recordul de viteză pe distanţa de 110 km cu ţel fix, Bucureşti-Ciulniţa în 1951. A obţinut titlul de planorist categoria I. A fost instructoare la zborul fără motor din 1951-1960 formând peste 250 piloţi planorişti. A fost instructoare la PSV (pilotage sans vizibilite) şi remorcaj de avion.

Elena Bulgaru a zburat 30 de ani totalizând 10.000 ore de zbor ca pilot profesionist şi pilot de elicopter, fiind prima femeie elicopteristă. Timp de 10 ani a fost instructoare de zbor şi a pregătit 150 de elevi piloţi. în 1957 a stabilit un valoros record republican de înălţime pentru avioane cu greutatea între 500 – 1.000 kg.

Cornelia Giorgi Mănăilă este prima femeie la noi în ţară comandant de aeroport, funcţie în care a răspuns de întreaga activitate a Aeroportului Otopeni timp de o jumătate de an.

Victoria Schroth a zburat şase ani la Aviasan. în 1962 a trecut la TAROM, de unde a obţinut calificativul de comandant de bord pe avioanele Li-2, lucru care reprezintă o performanţă destul rară chiar pe plan mondial. Ca pilot pe liniile aeriene a efectuat 6.500 ore de zbor. în vara lui 1971, avionul 11-14 pe care-l pilota a fost lovit de trăznet. Cursa a continuat normal, pasagerii n-au ştiut nimic. După aterizare, avionul n-a mai decolat de pe aeroportul timişorean, ca urmare a avarierii profundorului. A ieşit la pensie după un milion de kilometri de zbor.


Ioana Cntacuzino la Böblingen, 4 octombrie 1929. Foto colecția Horia Stoica

Rodica Popescu este şi posesoare a brevetului D de clasă internaţională şi insigna de argint aferentă la planorism. Ea este şi prima instructoare de zbor fără motor din România. A brevetat aproximativ 200 de piloţi planorişti. în 1941 a cucerit la Sânpetru primul său record la dublu, în curenţi dinamici, timp de 9 ore. Rodica a zburat şi planoarele de război DFS-7 şi planorul transport DFS-230. în 1950 a obţinut o sumedenie de recorduri notabile – de înălţime, de distanţă liberă, ţel fix tur-retur, etc.

Valentina Ghinea Delaport a fost brevetată planoristă în 1949  şi a stabilit primul record feminin naţional de durată - 10 ore şi 16 minute. în 1951 a doborât recordul Rodicăi Popescu de înălţime absolută apoi şi-a corectat propriul record. în 1952 obţine insigna de argint la planorism.

Antoaneta Stefănescu este prima planoristă care a făcut un raid peste graniţă. în 1962 a obţinut şi mult râvnita ”Insignă de Argint”. Recordul feminin de distanţă al Antoanetei Stefănescu datează din 1956. Proba a avut şi un episod neprevăzut. Plecând în zbor pe traseul Bucureşti-Călăraşi-Mangalia, găsindu-se la 2.100 de metri  înălţime deasupra Dunării în mijlocul unei furtuni locale, prinsă în vârtejul curenţilor ascendenţi şi lipsită de vizibilitate, pilotându-şi planorul după instrumentele de bord, şi-a continuat zborul aterizând la Gernovo, lângă Vama, în Bulgaria. Deşi descalificată în proba respectivă (regulamentul prevăzând zboruri numai în limitele hotarelor ţării), planorista Antoaneta Stefănescu a doborât recordul deţinut de Aurelia Roşianu (136 km), stabilind un nou şi valoros record republican la categoria planoare monoloc, distanţă liberă: 202 km omologat.

Sperăm ca am reușit astfel să scoatem la lumină numele deținătoarelor de premiere în aviaţie. Fapte măreţe şi temerare au loc şi în timpul nostru, dar, modestia caracteristică a celor care înfruntă cu dispreţ veşnicia, lasă ca viitorul să aştearnă pe hârtie dorinţa prezentului de a fi demni urmaşi ai trecutului.

Mai multe imagini găsiți în Arhiva GF

(Articol apărut în revista Modelist, cu sprijinul lui Horia Stoica)

Elena Şenchea-Popescu s-a născut în 1928 la Ploiești unde a și absolvit școala de pilotaj în 1949. A scris o sumă de cărți și articole pe teme aviatice. A primit Diploma de Onoare cu insignă pentru merite deosebite în aviaţia sportivă și premiul Aeroclubului Franţei, comisia de Istorie, Arte şi Literatură.