întâlnirea cu oceanul. (Ghana. Episodul VII)

După o lună austeră în Okadjakrom, ultimele două zile petrecute în capitala Accra înainte de plecare au fost Raiul pe pământ, amintindu-ne şi mai mult de acasă. Apă caldă, mâncare pe săturate, drumuri asfaltate, internet şi aşternuturi curate: ce să-ţi doreşti mai mult? Aşa ne gândeam şi noi, până să facem cunoştinţă cu una din principalele atracţii ale Accrei: plaja de la Oceanul Atlantic. Plaja e o întindere colorată şi înceţoşată de un abur venit dinspre ocean. Prin aerul umed şi sărat, păşeşti timid în valurile reci. în jur, pe nisip, scoici în forme noi şi simpatice şi diverse vieţuitoare venite din apă pe care nu ştii unde să le încadrezi, pentru că nu le-ai mai văzut până acum (cu excepţia aricilor de mare). Pe mal, salvamarii au grijă să nu te avânţi în apă mai departe de nivelul pieptului - valurile măricele şi curentul puternic te pot trage pe nesimţite în larg. în jurul nostru, localnicii se distrează cu mini-plăci de surf făcute dintr-un fel de polistiren vechi, dar încă bun.


încercăm şi noi în premieră varianta „pe burtă”, pentru începători. Senzaţia de alunecare cu viteză pe val, ca pe o sanie, ne face să chiuim şi să mai vrem iar şi iar. între timp, pe plajă se plimbă vânzători ambulanţi de gogoşi, banane, coliere din scoici, măşti, brăţări şi vederi. Alţii închiriază plimbări de câte 10 minute cu caii sau doar fotografierea cu ei (aici nu mai e valabil sloganul „Faceţi poză cu maimuţa” :).
Plaja e destul de curată şi de animată, mai ales că în zonă sunt şi cluburi şi hoteluri. însă pe măsură ce te depărtezi, uşor-uşor nu mai întâlneşti pe nimeni şi nu mai eşti decât tu cu oceanul, palmierii şi toate acele cochilii şi vieţuitoare ciudate care te fac să te transformi instantaneu într-un colecţionar pasionat. Te întorci şi comanzi o bere la una din terase. E aproape ca acasă, dacă stai să judeci doar după ce ai văzut aici şi în Accra, în general. Apoi te gândeşti ce uşor te-ai fi putut păcăli legat de realitatea din Ghana dacă nu ai fi ieşit din capitală, acolo unde poţi vedea de fapt adevăratele condiţii de trai.
Text Alina Mușătoiu