Orice localnică vrea să fie chic pentru soţul ei căci, se ştie, concurenţa e acerbă. (Ghana. Episodul II)

În sătucul în care am stat, Okadjakrom, viaţa e tihnită. Oamenii par să aibă tot timpul din lume, deşi ora obişnuită de trezire e în jur de 4-5 dimineaţa. Cu toate că sunt o droaie de copii de crescut, mâncare de făcut, haine de spălat sau pământ de lucrat, nimeni nu pare nici stresat, nici grăbit. Femeile stau în grupuri şi gătesc sau îşi împletesc părul în zeci de codiţe complicate, amestecându-le cu meşe şi cosându-le apoi între ele cu ac şi aţă (o activitate care poate să ia şi o zi întreagă, în funcţie de lungimea părului). împletitul părului se învaţă din copilărie şi e o activitate de bază pentru orice localnică ce vrea să fie chic pentru soţul ei căci, se ştie, concurenţa e acerbă.  
Dacă sunt prea mici, copiii stau pe lângă femei şi se joacă în praf, în timp ce bebeluşii sunt legaţi cu un şal în spate şi purtaţi ca nişte maimuţele atârnătoare de cârca mamelor. Cei un pic mai mari au fugit de mult la fotbal sau la pescuit. Pe majoritatea bărbaţilor, o să râdeţi, dar nu prea i-am văzut muncind cât am stat acolo. Se strâng pe câte o movilă de pământ şi stau la taclale ore în şir, râzând şi rugându-te să le faci câte o poză când treci pe lângă ei. Unii mai vând diverse mărunţişuri din coşuri sau lighene mari pe care le duc pe cap, alţii mai muncesc în construcţii (de biserici, în principiu), însă per ansamblu, cum spuneam, viaţa e tihnită.  


Familiile sunt mari, toată lumea se ştie cu toată lumea, se cântă, se dansează, se fac glume, se râde mult. Uneori uiţi că sunt aceiaşi oameni care nu-şi permit să-şi trimită copiii la şcoală sau care uneori nu au ce să mănânce. Asta pentru că şi ei uită. Sunt lucruri mai importante la care se concentrează: veselia, încrederea că „va fi mai bine”, faptul că sunt în viaţă, că au mulţi copii. Problemele occidentale le sunt necunoscute, din fericire. Deşi după standardele „albe” viaţa lor poate părea plină de lipsuri, pentru ei fiecare zi e simplă, naturală şi, cel mai important, frumoasă.

în august 2013 am voluntariat timp de o lună în Africa, Gana, în proiectul "Life skills 4 children”, organizat de ONG-ul Anter Craiova. Proiectul a inclus 15 voluntari din toată România şi a fost dedicat lucrului cu localnicii din satul Okadjakrom (districtul Jasikan), în special cu copiii şi tinerii. împreună cu grupul nostru de voluntari, am organizat cursuri de educaţie sexuală şi igienă, am acordat îngrijiri medicale de bază, am plantat copaci şi am renovat două şcoli din sat. A fost o experienţă foarte utilă, pentru că am luat contact cu o cultură total străină, am încercat pe pielea noastră condiţiile de trai locale, am învăţat multe lucruri şi ne-am făcut mulţi prieteni. Materialul de astăzi e al doilea dintr-o serie de 12+1 episoade ce vor fi postate lunar pe parcursul acestui an.