Tablouri într-o expoziție (nu de Musorgski). Corneliu Baba la Muzeu – “A painter of man”. Expunere sau bâlci? (II)

Dacă în articolul precedent, despre expunerea Maitec, am punctat niște principii ale panotării pentru începători, putem aduce acum în discuție și grafica, tot pentru începători, dacă ne mutăm în a doua expoziție de la MNAR: Corneliu Baba.
Expoziția merită vazută, sunt lucrări foarte frumoase, schițe, pagini de jurnal, fotografii, obiectele artistului, etc. Multe exponate pe care nu le mai văzusem și care m-au bucurat nespus.
Oricâte lucruri s-au spus despre Corneliu Baba, el rămâne un pictor excepțional, un foarte bun desenator, un artist complex, un profesor dedicat ce a avut nenumărați elevi ajunși la rândul lor repere în cultura românească. La el ne trimitea profesorul din liceu să vedem cum se pictează o mână, cum se desenează un crochiu, era acolo, la baza educației noastre.
Din păcate nu pot să nu remarc aceleași probleme serioase în panotarea expoziției actuale. Primul lucru pe care îl observi când pășești în expoziție sunt numele și poza artistului printate pe hartie și lipite pe perete ca un soi de tapet în culorile roșu bordeaux  și violet strident, posibil asociate de cel care le-a ales cu niste culori rafinate si nobile. Pe violet se evidențiază un text alb, lăbărțat și ieftin strident. Toată această adunare de lucruri nepotrivite vizual sunt guvernate de prezența numelui artistului caligrafiat cu auriu deasupra și... tăiat în sens de anulare de linia lămpilor din perete.
 
Stânga, dreapta, modeste, mici, aproape de neobservat, un portret de Corneliu Baba și un afiș vechi al unei expoziții. Tot parcursul expoziției, dacă facem abstracție de marea valoare a lucrărilor expuse, este împotriva prestigiului manifestării de față și a spațiului cultural care o propune. Simezele sunt compuse amatoricește, panourile colorate care doresc să aducă prețiozitate reușesc contrariul, iar textul grafic care își dorește să ofere informații și să introducă privitorul în lumea artei lui Baba dă impresia lucrului realizat de un începator în ale grafic design-ului, ce a primit oportunitatea nesperată de a lucra la muzeu: caractere de literă nefericit alese, dimensiuni ale textului neadecvate, alinieri și spațieri defectuoase.

Poate nu e imaginea ideală pe care Muzeul Național de Artă al României, atât de bogat în resurse și atât de necesar nouă în acest oraș, ar trebui să ne-o propună. Știu că există nenumarați profesioniști care sunt capabili să schimbe imaginea culturii românești. Îi rugăm să lupte să devină vizibili. Amendăm, protestăm, schimbăm, evoluăm.
Ca o concluzie, eu lansez o invitație către vizitarea expozițiilor de la MNAR, laud programul expozițional dar atrag atenția către amatorismul expunerii și distrugerea potențialului unor expoziții extraordinare. Altfel, întâlnirea cu lucrările rămâne o bucurie, un privilegiu, și in cazul expoziției Maitec și a expoziției Corneliu Baba. Văzând imagini din jurnalele artistului, m-am întrebat dacă există vreun proiect ca acestea să fie publicate, consider că sunt documente foarte utile artiștilor, cu însemnări și detalii prețioase.

Curator expunere Maria Muscalu Albani
Galeria Națională (parter) 25 octombrie 2019 – 29 martie 2020
Program de vizitare miercuri-duminică, orele 10.00-18.00

Mai multe despre expoziție pe site-ul Mnar
Mai multe despre Corneliu Baba aici

Obiect contemporan printat pe carton cu poză de atelier, text cu două caractere de literă și cifre electronice dispus după geam de plexiglas, pentru ultraprotecție.

Scara magarului varianta depresivă.

Vedere din expoziția Corneliu Baba cu numele artistului tăiat - dispus elegant pe cartoane bordeaux-violet

Diagonale expoziționale

Nu incap! Punem două una peste alta central

Panou grafic cu text în jurul unei imagini și lucrări în diagonală stanga

Panou ornamental bordeaux cu aranjament de tablouri cu sfori negre

Stânga două, dreapta două și panou grafic cu text maaare în jurul imaginii

Plăcerea aceasta de a da wrap image

Cadru în cadru, aranjament schițe colecția râuri și poduri în ramă tip ikea

Expoziția ”24 de argumente” este impecabil prezentată și panotată (poate mai putin zona dedicată lui Maitec – lucrările lui ajung pe jos mereu, înghesuite).
Nu în ultimul rând, recomand să vedeți lucrările Teodorei și ale lui Sabin Popp, o ocazie rară de a vedea acești artiști cu un portofoliu mai amplu de lucrări. Dispariția prematură a lui Sabin Popp este motivul pentru care el nu a devenit un pictor foarte cunoscut, dar se pot vedea în expoziție lucrări puternice, care promiteau o evoluție extraordinară.

Foto Anca Coller, GraphicFront